15.11.2008

In balansoar cu realitatea, cuvant inainte

Un parculet linistit, o patura de verdeata stabatuta de o poteca modesta dar primitoare. In centru cateva banci care inconjoara un parculet de joaca pentru copii...
Un sotron, un traseu de curse si un desen abstract care poate fi deslusit numai de un anumit grup de varsta, urme ale cretei lasate pe asfalt in zilele frumoase si insorite...
Un grup de tineri, cateodata insotiti de unde melodice sau de un comentariu sportiv, altadata animati intr-o dezbatere legata de comunitatea locala, sau pur si simplu incurajand unul dintre cei doi adversari de sah din ziua respectiva...
..lucruri simple care odinioara aduceau laolalta tineri si batrani, vecini si prieteni.

Un tablou parca rapit dintr-un basm, acum, in orasul de ciment si termopan impanzit de masini conduse de oameni din ce in ce mai irascibili, calculatoare si console care tin copii si tinerii departe de terneul de joaca sau banca din parc, o realitate pe care copii din ziua de azi o vor transforma in basm poate peste ceva vreme....

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu